Comisia Europeană a lansat "valul de renovări" al Pactului Verde în 2020 cu scopul de a contribui la combaterea schimbărilor climatice dar și pentru a atinge un nivel net al emisiilor egal cu zero până la mijlocul secolului. Aceasta, este o politică menită să sporească numărul de clădiri care beneficiază de o transformare a eficienței energetice și este una dintre măsurile luate în urma Acordului de la Paris – un pact global menit să limiteze încălzirea mult sub 2 ° C și, de preferință, sub 1.5 ° C.
Valul de renovări acoperă obiectivul de creștere a proiectelor UE de modernizare a clădirilor de la 1 % la 3 % pe an. Este un pas important, dar Hanna Uusitalo, vicepreședintele KONE pentru mediu și sustenabilitate, susține că se poate face mult mai mult.
"Nevoia este acolo, precum și voința și resursele potrivite", spune Uusitalo. "Ar trebui să vorbim despre creșterea procentului proiectelor de modernizare a clădirilor până la 7% - 10% anual".
Modernizarea aduce beneficii planetei și oamenilor
Uusitalo subliniază faptul că modernizarea clădirilor înseamnă mult mai mult decât doar reducerea consumului de energie. Este vorba despre modernizarea clădirilor pentru a pune oamenii pe primul loc. Îmbunătățirea fluxului de persoane într-o clădire prin modernizarea ascensoarelor sale înseamnă că aceea clădire își poate servi mai bine utilizatorii o perioadă îndelungată și poate evita să devină învechită, cum este cazul acestui bloc de birouri din Madrid.
Este evidentă nevoia de modernizare. Clădirile cont ribuie în mod substanțial la emisiile de gaze cu efect de seră care impactează schimbările climatice, reprezentând 40 % din consumul de energie al Europei. Trei sferturi din această energie este produsă în timpul operațiunilor clădirii, iar sfertul rămas din energie, în procesul de fabricare a materialelor de construcție.
Mai mult, Uusitalo citează un studiu din 2017 https://www.bpie.eu/publication/97-of-buildings-in-the-eu-need-to-be-upgraded/ care a constatat că până la 97% din parcul imobiliar existent al Europei are nevoie de o îmbunătățire a eficienței energetice.
"Valul de renovări va începe treptat pe mai multe niveluri, după care se va accelera".
Ruben Zonnevijlle, manager de program în cadrul Consiliului Olandez pentru Clădiri Verzi, este de acord cu urgența modernizărilor. Acesta consideră, de asemenea, că Pactul Verde UE trebuie să meargă mai departe dacă dorința Comisiei Europene este să își îndeplinească obiectivul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până la sfârșitul deceniului cu cel puțin 55 % comparativ cu nivelurile din 1990.
"Este un val", spune Zonnevijlle, "care va începe treptat pe mai multe niveluri, apoi se va accelera în cele din urmă". Inițial, vor exista multe provocări în ceea ce privește punerea în aplicare a politicii, nu în ultimul rând asigurarea respectării legii la nivel de țară. Pentru a contribui la abordarea implementării politicilor de renovare eficiente din punct de vedere energetic, Consiliul Mondial pentru Clădiri Verzi creează foi de parcurs și instrumente, cum ar fi strategii tip "Paris-proof" pentru o clădire și evaluări ale sustenabilității.
Orașele viitorului nostru sunt deja aici
Vestea bună este că viitoarele orașe ale anului 2050 au fost deja construite. "Aproximativ 80% din clădirile pe care le avem astăzi vor exista și în 2050", spune Uusitalo. "Acum tot ce trebuie să facem este să le facem mai inteligente, mai curate și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon. Trebuie să modernizăm și să ne reorientăm, să aducem existentul la egalitate cu noul."
Modernizarea și reutilizarea cu succes a clădirilor începe cu înțelegerea, actualizarea și optimizarea fluxului de oameni și a accesibilității. "Pregătirea inteligentă se referă la plasarea oamenilor în centrul modernizării – astfel încât să lucrăm împreună pentru a înțelege mai întâi fluxul de oameni în birouri, spitale, hoteluri, facilități de agrement – în hub-uri care conectează oamenii."
Reînnoirea arenei sportive TD Garden din Boston din SUA este un exemplu în acest sens, unde modernizarea a implicat o serie de soluții inteligente de flux de oameni, transformând clădirea într-o clădire potrivită pentru nevoile schimbate ale vizitatorilor moderni.
"Aproximativ 80% din clădirile pe care le avem astăzi vor exista și în 2050. Acum tot ce trebuie să facem este să le facem mai inteligente, mai curate și neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon."
"Este, de asemenea, vorba despre o mai bună înțelegere a modului în care oamenii folosesc o clădire. Dacă se folosește doar un etaj, atunci trebuie evitată risipa de energie la celelalte etaje care sunt goale", adaugă Uusitalo.
Uusitalo vede managerii și planificatorii orașului ca fiind la conducere. Comisia Europeană a anunțat anul trecut un proiect pentru ca 100 de orașe să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030. Aceste orașe vor acționa ca ecosisteme experimentale pentru a ajuta alte orașe în tranziția lor către neutralitatea climatică până în 2050. Dar de ceea ce Uusitalo a fost realmente impresionat a fost faptul că, aproximativ 400 de orașe au aplicat. "Deci voința este acolo!"
Ascensoarele inteligente permit un flux eficient de persoane – și pot produce chiar și energie electrică
O modalitate inovatoare prin care ascensoarele KONE reduc emisiile ca parte a modernizării clădirii este prin adăugarea de unități regenerative care captează și stochează energia care altfel ar fi irosită și o reutilizează pentru alimentarea motorului. Sistemele devin, de asemenea, mai inteligente. Ascensoarele pot optimiza consumul de energie prin ajustarea în funcție de factori precum gradul de ocupare și ora din zi. Algoritmii avansați pot, de asemenea, grupa pasagerii care merg la același etaj, reducând numărul de opriri și minimizând timpul de operare.
Zonnevijlle laudă, de asemenea, operațiunile în buclă închisă de la producători precum KONE, oferind "produse ca serviciu" cu întreținere predictivă și înlocuirea componentelor la sfârșitul ciclului de viață. Acest lucru contribuie la eficiența energetică și la dezvoltarea unei economii circulare, de exemplu prin recuperarea materialelor valoroase rezultate din modernizări și reciclare sau prin reconversia acestora în lanțuri valorice noi sau existente. KONE lucrează deja cu proprii clienți pentru a face față provocărilor legate de găsirea de noi modele circulare. Este nevoie de educație, atragerea și instruirea oamenilor pentru noi abordări circulare, valorificarea automatizării, a seturilor de date și a tehnicilor de dezmembrare a pieselor grele, precum și de conexiuni rapide între cumpărători și vânzători. Uusitalo prevede o soluție viitoare care ar putea semăna cu o aplicație de dating.
"Imaginați-vă o platformă pentru circularitate", spune Uusitalo, "alimentată de AI și conectând rețelele de valori emergente și tranzacțiile eficiente".
Între timp, reducerea consumului de kilowați într-o clădire necesită utilizarea pe scară largă a echipamentelor precum panourile solare și pompele de căldură sau modernizarea încălzirii, ventilației și aerului condiționat (HVAC). "Toate aceste materiale suplimentare trebuie fabricate, ceea ce în sine generează mai multe emisii, așa-numitele emisii de carbon încorporate", explică Zonnevijlle.
Dar, având în vedere că clădirile existente au consumat deja cantități semnificative de energie încorporată în timpul construcției lor inițiale, renovarea, mai degrabă decât demolarea și construirea din nou, este, în general, de departe alegerea cu emisii mai scăzute, ceea ce face reabilitarea clădirilor, un pas necesar către un viitor durabil și ecologic.